Porunca a zecea explicata
A noua zecea dumnezeiască Să nu poftești (…) nimic din ceea ce este al aproapelui tău (Ex 20, 17). Să nu dorești nici casa lui, nici ogorul lui, nici slujitorul sau slujnica lui, nici boul sau măgarul lui și nimic din ce este al lui (Dt 5, 21). Unde este comoara ta, acolo va fi și inima ta (Mt 6, 21). Porunca a zecea o dublează și o completează pe a noua, care se referă la concupiscența trupului. Ea interzice poftirea bunului altuia, rădăcină a furtului, a jafului și a fraudei, pe care le interzice porunca a șaptea. „Pofta ochilor” (1 In 2, 16) duce la violența și nedreptatea interzise de porunca a cincea[1]. Cupiditatea, ca și desfrânarea, își află originea în idolatria interzisă în primele trei prescripții ale Legii[2]. Porunca a zecea se referă la intenția inimii; împreună cu a noua, rezumă toate preceptele Legii.I. Dezordinea poftelorApetitul sensibil ne înclină să dorim lucrurile plăcute pe care nu le avem. De exemplu, să dorim să mâncăm când ne e foame sau să ne încălzim câ...