Porunca a patra explicata

 

Porunca a IV-a

Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta, ca să trăiești mult și bine pe pământ.

Prin această poruncă, Dumnezeu ne cere: 

1) să-i iubim pe tatăl și pe mama noastră; 

2) să-i respectăm; 

3) să-i ascultăm; 

4) să-i ajutăm la nevoie.

A iubi pe tatăl și pe mama ta înseamnă să le fii devotat din adâncul inimii și să le-o dovedești când se ivește ocazia.

Trebuie să iubim pe tatăl și pe mama noastră, pentru că, după legea lui Dumnezeu, lor le datorăm viața, ei impunându-și mereu tot felul de privațiuni pentru noi.

A respecta pe tatăl și pe mama noastră înseamnă a-i trata cu multă considerație și a suporta cu răbdare neajunsurile și chiar defectele lor.

Trebuie să-i respectăm pe părinții noștri și să ascultăm de ei pentru că țin pe lângă noi locul lui Dumnezeu.

Noi îi cinstim când îi cerem cu umilință lui Dumnezeu ca totul să le reușească, să fie înconjurați de bunăvoință și considerație publică și, mai ales, să fie iubiți de Dumnezeu și plăcuți sfinților care sunt în cer.

Îi cinstim când ascultăm de judecata și voința lor.

Sfântul Pavel are recomandări de același gen:"Copii, spune el, ascultați-i pe părinții voștri întru Domnul, căci acest lucru este drept. " Și iarăși:"Copii, ascultați-i întrutotul pe părinții voștri, căci acest lucru este plăcut lui Dumnezeu. "

Îi cinstim pe părinții noștri și când imităm acțiunile lor bune și conduita lor virtuoasă. Într-adevăr, cel mai mare semn de stimă pe care-l putem da cuiva este de a vrea să-i semănăm în bine.

Tot a-i cinsti înseamnă a le cere părerea și mai ales a o urma.

În sfârșit îi cinstim dacă ne îngrijim de nevoile lor, procurându-le cele necesare pentru a se hrăni și a se întreține.

Este ceea ce însuși Domnul Nostru Isus Hristos ne învață când le reproșează fariseilor impietatea lor: De ce voi înșivă nesocotiți porunca lui Dumnezeu pentru a urma tradiția voastră? Căci Dumnezeu a zis: Cinstiți pe tatăl și pe mama voastră, cel care va blestema pe tatăl său și pe mama sa va fi pedepsit cu moartea. Dar voi, voi spuneți: Oricine va spune tatălui sau mamei sale: orice jertfă voi face vă va servi, acela nu-l va cinsti pe tatăl sau pe mama sa, și voi ați nesocotit porunca lui Dumnezeu, datorită tradiției voastre.

A ne îndeplini îndatoririle față de părinții noștri este pentru noi o obligație în orice clipă, mai ales în bolile lor grave.

Așadar trebuie să facem ce este necesar pentru ca ei să nu fie lipsiți de nimic; cât au cunoștință, să nu fie lipsiți de vizita preotului, de Spovadă și de Sacramentul Euharistiei și al Maslului, pe care creștinii sunt obligați să-l primească la apropierea morții.

Astfel întăriți și înconjurați de acest magnific cortegiu al virtuților credinței, speranței, milosteniei și iubirii, nu numai că nu se vor teme de moarte, atâta timp cât ea este inevitabilă, ci chiar o vor dori, pentru că aceasta însăși e o poartă spre veșnicie.

În ultimul rând, îi cinstim pe părinții noștri, după moartea lor, făcându-le o înmormântare demnă de ei, făcând să se celebreze pentru ei slujbe aniversare și executând cu fidelitate ultimele lor dorințe.

După moartea părinților, trebuie să respectăm cu fidelitate ultimele lor dorințe și să ne rugăm pentru odihna sufletelor lor.

Aceste cuvinte:"Ca să trăiești mult", înseamnă că Dumnezeu binecuvântează și recompensează, adeseori chiar și în această lume, pe copilul care îi cinstește pe tatăl și pe mama sa.

Copilul care îl insultă pe tatăl său sau pe mama sa, cel care își abandonează părinții este blestemat de către Dumnezeu, și oamenii nu îl prețuiesc.

Modelul perfect de ascultare pe care copiii trebuie să îl imite este Copilul Isus, care a fost supus Mariei și lui Iosif tot timpul în care a trăit cu ei la Nazaret.

Explicația Tabloului

Vedem, în partea de sus a tabloului, pe copilul Isus, ajutând-o pe Maria la treburile gospodărești și pe Iosif în muncile sale.

Vedem în partea de jos a tabloului, în stânga, pe tânărul Tobie, redându-i vederea tatălui său, în prezența îngerului Rafael, frecându-i ochii cu fiere de pește, pe care o adusese din călătoria sa.

În dreapta, Îl vedem pe Domnul Nostru, ajutându-l pe Sfântul Iosif, tatăl Său hrănitor, în ultimele sale clipe și strângându-l afectuos lângă inima Sa sfântă.

sursa http://www.credinta-catolica.ro/catehismul-ilustrat/porunca-4a/